Pană de idei

La startul acestui blog, nu credeam că o să mi se întâmple vreodată. Şi nu vorbesc aici despre inventarea unui subiect total aleatoriu de discuţie sau despre meditaţii profunde despre ştiri mondene cum ar fi alegerile. Nu! Eu mă refer la continuarea aventurilor lui Virgul. Sună total aiurea dacă e să ne gândim că am facut deja o schiţă cu ce se va întampla în fiecare episod, când ştiu, în sinea mea, cum se va termina povestea şi tot asa, dar îmi este imposibil azi, mi-a fost imposibil ieri, 30 noiembrie, şi, deşi nu imi place să mă pronunţ cu privire la viitor, va fi imposibil şi mâine sa găsesc ideile de care am nevoie pentru a traduce senzaţiile, sentimentele, trăirile micului nostru erou nedescoperit. Probabil că, într-o zi ploaioasă, pe la 3 după-amiaza, când nu mai e nimic de văzut la televizor (aceleaşi ştiri, aceleaşi documentare, aceleaşi filme, aceleaşi emisiuni de 'divertisment'), după ce aţi terminat de jucat fiecare joc din calculator şi dupa ce aţi epuizat de vizitat toate site-urile, forumurile favorite, veţi intra pe blogul meu şi veti gasi o intrare, două, trei... despre Virgul. Nu ştiu! Tot ce va pot spune acum, este că sunt in pană de idei.
Senzaţie ciudată, in orice caz. Ca să citez o colega dragă, este o senzaţie plată (ne-minerală)... O senzaţie care nu îmi permite să termin nici un paragraf pană la capăt, care nu îmi permite să mă bucur de ce am scris până în momentul respectiv, simţindu-mă nevoit sa şterg tot timpul câte un cuvânt câte o expresie sau tot efortul depus până atunci. Ce s-ar fi făcut Badea, dacă îl lovea o pană de idei ca a mea? Cum şi-ar mai fi ţinut în priză cameramanii, oamenii din regie sau telespectatorii? Dar daca îl lovea pe Einstein o astfel de senzaţie, mai aveam noi acum "Teoria relativităţii"? Sau pe Benjamin Frankli, Leonardo da Vinci, sau pe cel care a inventat roata.....
În concluzie, această senzaţie denumită filozofic de mine "pană de idei", rudimentar de alţii "lene", ar putea chiar reprezenta sfârşitul lumii. Marele Creator Out!